Tema SNV 2019 – Agenda 2030

Eliminarea sărăciei extreme sub toate formele până în 2030.

Da, este un Obiectiv ambiţios – dar credem că poate fi atins. În anul 2000, întreaga lume şi-a propus înjumătăţirea sărăciei până în 2015, obiectiv care s-a atins. Totuşi, 800 de milioane de oameni din întreaga lume încă trăiesc cu mai puţin de 1.25$ (aproximativ 4,23 RON) / zi. 800 de milioane reprezintă echivalentul întregii populaţii a Europei. A venit momentul să folosim lecțiile învăţate pentru e elimina definitiv sărăcia.

Eradicarea foametei, asigurarea securităţii alimentare, îmbunătăţirea nutriţiei şi promovarea unei agriculturi durabile.

În ultimii 20 de ani, foametea a fost înjumătăţită. Multe ţări care erau afectate de foamete pot acum să  îndeplinească nevoile nutriţionale ale celor mai vulnerabile persoane. Este o realizare incredibilă! Acum putem merge mai departe şi elimina foametea şi malnutriţia definitiv. Acest lucru presupune acţiuni precum promovarea agriculturii durabile şi susţinerea fermierilor mici. Este un Obiectiv înalt. Dar de dragul unei persoane din 9 care adoarme înfometată în fiecare seară, trebuie să încercăm! Să ne imaginăm o lume în care toți au acces la mâncare suficientă şi bogată în nutrienţi pe parcursul întregului an. Împreună putem construi această lume până în 2030!

Asigurarea unei vieţi sănătoase şi promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă.

Cu toţii ştim cât de importantă este sănătatea. Starea de sănătate influenţează tot: de la cât ne bucurăm de viaţă la ce fel de sarcini profesionale putem realiza. Acesta este motivul pentru care există un Obiectiv care îşi propune garantarea asigurării medicale şi facilitarea accesului la medicamente şi vaccinuri pentru toţi oamenii. În cei 25 de ani care au precedat stabilirea ODD-urilor, s-au făcut progrese majore: rata deceselor care pot fi prevenite în cazul copiilor s-a redus la mai puțin de jumătate, iar mortalitatea maternă a scăzut aproape la fel de mult. Cu toate acestea, alte statistici rămân la niveluri tragice, cum ar fi faptul că 6 milioane de copii sub vârsta de 5 ani mor anual sau că HIV este principala cauză a mortalităţii în rândul adolescentelor din Africa Subsahariană. Avem instrumentele necesare pentru a schimba situaţia şi a face sănătatea mai mult decât o simplă dorinţă!

Garantarea unei educaţii de calitate şi promovarea oportunităţilor de învăţare de-a lungul vieţii pentru toţi.

Să începem cu veştile proaste în ceea ce priveşte educaţia. Sărăcia, conflicte armate şi alte stări de urgenţă ţin mulţi copii departe de şcoală. De fapt, copiii din familii sărace au o probabilitate de patru ori mai mare de abandon şcolar decât cei din familiile bogate.  

Acum să trecem la veştile bune. Începând cu anul 2000, au fost făcute numeroase progrese pentru asigurarea educaţiei primare pentru toți copiii din lume: rata de şcolarizare a ajuns la 91% în ţările în curs de dezvoltare. Acesta e un rezultat bun. Dar putem să obţinem unul şi mai bun pentru toţi copiii şi să atingem obiectivul de a le garanta educaţie primară, secundară, vocaţională şi superioară.

Realizarea egalităţii de gen şi împuternicirea tuturor femeilor şi a fetelor.

Putem sărbători progresul major pe care lumea l-a făcut în a deveni mai prosperă şi corectă, dar fericirea ne este încă umbrită. În cam toate domeniile, fetele şi femeile sunt lăsate în urmă. Există încă numeroase inegalităţi în ceea ce priveşte munca şi salariile, multe ,,treburi de femei” neplătite, precum sarcinile casnice şi de îngrijirea copiilor, alături de discriminare în luarea deciziilor din sectorul public. Totuşi, există motive de speranţă! Mai multe fete sunt parte din sistemul de învăţământ acum decât în 2000. Multe regiuni au atins paritatea de gen în educaţia primară. Procentul femeilor care sunt plătite pentru munca făcuta este în creştere. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă urmăresc valorizarea acestor realizări pentru a ne asigura că discriminarea fetelor şi femeilor este stopată pretutindeni.

Asigurarea disponibilităţii şi managementului durabil al apei şi sanitaţie pentru toţi.

Toţi locuitorii planetei ar trebui să aibă acces la apă potabilă sigură şi accesibilă. Acesta este Obiectivul până în 2030. În timp ce mulţi oameni nu apreciază apa potabilă , alţii nici măcar nu au acces la ea. Accesul limitat la apă afectează peste 40% din oamenii din jurul lumii, procent care se estimează că va creşte ca urmare a schimbărilor climatice. Dacă vom continua în acest ritm, până în 2050 cel puţin 1 din 4 oameni va fi afectat. Totuşi, ne putem schimba direcţia înspre mai multă cooperare internaţională, protejarea zonelor umede şi a râurilor şi împărtăşirea tehnologiilor de tratare a apei. Astfel, vom putea atinge acest Obiectiv.

Asigurarea accesului tuturor la energie la preţuri accesibile, într-un mod sigur, durabil şi modern.

Între anii 1990 şi 2010, numărul oamenilor care au acces la electricitate a crescut cu 1.7 miliarde. Este un progres de care să fim mândri! Cu toate acestea, pe măsură cu populaţia lumii creşte, din ce în ce mai mulţi oameni vor avea nevoie de energie la preţuri accesibile pentru a-şi lumina casele şi străzile, pentru folosi telefoanele şi computerele şi pentru a-şi face treburile cotidiene. Modul în care obţinem această energie este problematic: combustibilii fosili şi emisiile de gaze cu efect de seră afectează drastic climatul, provocând probleme mari pe fiecare continent. În schimb, putem deveni mai eficienţi şi putem investi în energie ,,curată” precum cea soliară şi eoliană. Astfel vom satisface nevoile energetice şi vom proteja mediul.

Promovarea unei creşteri economice susţinute, deschise tuturor şi durabile, a ocupării depline şi productive a forţei de muncă şi a unei munci decente pentru toţi.

O parte importantă a creşterii economice este accesul oamenilor la locuri de muncă suficient de bine plătite încât să-şi poată susţine financiar familiile. Vestea bună este că clasa de mijloc se extinde la nivel global – aproape triplându-se în tările în curs de dezvoltare în ultimii 25 de ani şi incluzând mai mult de o treime din populaţie. Totuşi, creşterea numărului de locuri de muncă din prezent nu ţine pasul cu cea a forţei de muncă. Această situație nu trebuie să se mențină. Putem promova politici care să încurajeze anteprenoriatul şi crearea de noi locuri de muncă. Putem eradica munca forţată, sclavia şi traficul uman. De asemenea, putem să atingem obiectivul de a oferi locuri de muncă decente pentru toţi bărbaţii şi toate femeile până în 2030.

Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei.

Progresul tehnologic ne ajută să adresăm probleme globale majore precum crearea de locuri de muncă şi utilizarea eficientă a energiei. De exemplu, lumea devine mai interconectată şi prosperă datorită internetului. Cu cât suntem mai bine conectaţi, cu atât putem beneficia mai mult de înţelepciunea şi contribuţiile oamenilor din întreaga lume. Totuşi, 4 miliarde de oameni nu au încă acces la mediul online, majoritatea aflați în tări în curs de dezvoltare. Cu cât investim mai mult în inovaţie şi infrastructură, cu atât ne va fi mai bine. Înlăturarea diviziunii tehnologice, promovarea industriilor sustenabile, investiţiile în cercetare şi inovaţie sunt toate căi importante pentru facilitarea dezvoltării sustenabile.

Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi de la o ţară la alta.

E deja o poveste veche: bogaţii devin şi mai bogaţi, săracii devin şi mai săraci. Separarea n-a fost niciodată mai puternică. Putem şi trebuie să adoptăm politici care oferă oportunităţi tuturor, indiferent de cine sunt şi de unde vin. Inegalitatea veniturilor este o problemă globală care are nevoie de soluţii globale. Acest lucru presupune îmbunătăţirea reglementării pieţelor şi instituţiilor financiare, trimiterea ajutorului pentru dezvoltare acolo unde cea mai mare nevoie de el şi facilitarea migraţiei sigure pentru ca oamenii să poată profita de oportunităţi. Împreună putem acum schimba direcţia acestei vechi poveşti despre inegalitatea socială!

Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile.

Peste jumătate din populaţia lumii trăieşte acum în oraşe și se preconizează că numărul va creşte până la două treimi până în 2050. Oraşele se extind. În 1990 existau 10 „mega-orașe” cu cel puțin 10 milioane de locuitori. În 2014, erau 28 de „mega-orașe” în care locuiau 453 de milioane de oameni. Incredibil, nu? Mulţi oameni preferă oraşele, ele fiind centre culturale, ale vieţii active şi de afaceri. Problema este că oraşele sunt, totodată, centre ale sărăciei extreme. Pentru a face oraşele un mediu sigur şi durabil pentru toţi putem crea locuinţe publice bune şi la un preţ accesibil. Ghetoruile pot fi îmbunătăţite. Putem investi în transport public, crearea de spaţii verzi şi implicarea unui număr mai mare de oameni în luarea deciziilor privind planificarea urbană. Astfel, putem păstra lucrurile care ne plac la oraşe şi schimba aspectele care nu ne plac.

Asigurarea unor tipare de consum şi producţie durabile.

Mulţi oameni folosesc o grămadă de obiecte, alţii foarte puţine – de fapt, o mare parte a populaţiei lumii consumă chiar prea puţin pentru a-şi satisface nevoile de bază. Totuşi, putem avea o lume unde toţi au acces la resursele necesare pentru a supravieţui şi reuşi. Putem consuma într-o manieră care să conserve resursele naturale astfel încât să se poată bucura şi copiii noştri de ele, apoi copiii copiilor noştri şi aşa mai departe. Acest obiectiv nu este ușor de atins! Putem totuși să ne gestionăm resursele naturale mai eficient şi să scăpăm de deşeurile toxice prin metode mai bune. Putem  înjumătăţi risipa alimentară globală. Putem determina afacerile şi consumatorii să-şi reducă şi recicleze deşeurile. Totodată, putem ajuta ţările care nu consumă în prezent foarte mult să adopte tipare de consum mai responsabile.

Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice şi a impactului lor.

Toate ţările din lume resimt efectele drastice ale modificărilor climatice, unele mai tare decât altele. În medie, pierderile anuale cauzate de cutremure, tsunami, cicloni tropicali şi inundaţii ajung la ordinul sutelor de miliarde de dolari. Putem reduce pierderile de vieţi omeneşti şi bunuri ajutând regiunile mai vulnerabile – cele fără ieşire la mare sau ocean şi insulele – să devină mai rezilente. Cu măsurile politice şi tehnologice adecvate, este posibilă stoparea încălzirii globale la 2 grade Celsius peste media nivelurile pre-industriale, evitând astfel cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă oferă un context în care ţările să lucreze împreună pentru adresarea acestei provocări urgente.

Conservarea şi utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor şi a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă.

Oceanele fac viaţa oamenilor posibilă. Temperatura lor, compoziţia lor chimică, formele de viaţă şi curenţii lor contribuie la viața umană. Peste 3 miliarde de oameni depind de diversitatea marina şi costieră pentru asigurarea existenţei. Cu toatea acestea, în prezent aproape o treime din rezervele globale de peşte sunt supraexploatate. Acesta nu e un stil de viaţă durabil. Inclusiv oamenii care nu trăiesc aprope de oceane au nevoie de oceane. Acestea absorb 30% din dioxidul de carbon produs de oameni, însă noi producem mult mai mult dioxid de carbon decât în oricare altă perioadă din istorie, ceea ce face oceanele mai acide: cu 26% mai mult decât la începutul revoluţiei industriale. Deşeurile nu ajută nici ele: 13.000 de bucăţi de plastic murdăresc fiecare kilometru pătrat de ocean. Sună destul de rău, nu? De asta, Obiectivele de Dezvoltare Durabilă indică ţinte pentru gestionarea şi protejarea vieţii acvatice.

Protejarea, restaurarea şi promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea şi repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate.

Atât oamenii cât și animalele se bazează pe toate formele de viață terestră pentru hrană, aer curat, apă curată și combaterea schimbărilor climatice. Plantele reprezintă 80% din hrana oamenilor. Pădurile, care acoperă 30% din suprafața terestră, contribuie la curățarea aerului, a apei și la echilibrul climatic pe Pământ. În plus, sunt gazdele a milioane de specii de animale. Însă pământul și viața de aici sunt în pericol. Terenul arabil dispare de 30-35 de ori mai repede ca oricând în istorie. Deșerturile se întind pe suprafețe tot mai mari. Specii de animale dispar. Dar toate acestea sunt direcții pe care le putem schimba. Obiectivele Globale iși propun să conserve și să restaureze ecosistemele din păduri, mlaștini, zonele uscate și munți până în 2030.

Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toţi şi crearea unor instituţii eficiente, responsabile şi incluzive la toate nivelurile.

Cum se poate dezvolta o ţară în timp de război? Cum pot oamenii să se hrănească, sa predea şi să înveţe, să muncească şi să crească familii? Şi cum poate o ţară să aibă pace fără un sistem de justiţie eficient, fără respectarea drepturilor omului şi fără un guvern bazat pe statul de drept? Unele părţi ale lumii se bucură de pace şi un anumit nivel de justiţie, ajungând să nici nu mai ia în considerare faptul că lucrurile ar putea fi altfel. Alte parţi alte lumii par să fie condamnate la conflicte armate, crime, tortură şi exploatoare, toate acestea afectându-le dezvoltarea. Obiectivul pentru instaurarea păcii şi a unei justiţii corecte este unul la care toate ţările trebuie să aspire. Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ţintesc înspre reducerea tuturor formelor de violenţă şi propun guvernelor şi comunităţilor să găsească soluţii de durată pentru conflicte şi nesiguranţă. Acest lucru presupune întărirea statului de drept, reducerea traficului ilegal de arme şi aducerea ţărilor dezoltate mai în centrul instituţiilor de guvernare globală.

Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă fomează o listă destul de lungă şi curajoasă, nu-i așa? De fapt, poate părea atât de complexă încât să ne spunem ,,Dă-i pace! Nu e realizabil! Ce rost are să încercăm?”. Din fericire, multe lucruri merg în favoarea noastră! Lumea în care trăim este mai interconectată decât oricând datorită internetului, călătoritului şi instituţiilor internaționale. Există un consens din ce în ce mai concret în privinţa nevoii de a lucra împreună pentru stoparea încălzirii globale.

Obiectivele de Dezvoltare Durabilă nu sunt de ignorat. 193 de ţări au fost de acord cu ele. Destul de incredibil, nu crezi? 193 de ţări care să fie TOATE de acord cu ceva? Drept urmare, acest ultim Obiectiv ,,pregăteşte terenul” pentru ca ţările să lucreze împreună pentru atingerea tuturor celorlalte Obiective.