În căutările noastre de bune practici am întâlnit și Federația Tinerilor din Bacău, care a lansat inițiativa „Sprijin pentru băcăuani”.
Prin aceasta, voluntarii au livrat alimente de strictă necesitate persoanelor în vârstă și celor care nu se pot deplasa.
Cum pandemia a pus organizația în situația în care evenimentele și activitățile planificate deja nu se mai puteau desfășura, cei de la Federația Tinerilor Bacău nu au vrut să-și oprească activitatea și au găsit noi forme prin care să poată contribui la nevoile care au apărut pe raza municipiului Bacău. Astfel, au pornit la drum cu inițiativa „Sprijin pentru băcăuani”, care s-a lansat pe 16 martie și care de atunci a adunat o serie de rezultate demne de laudă.
Criza aceasta care a paralizat o lume întreagă, după cum spunea chiar un voluntar din echipa Federației Tinerilor din Bacău, a îngreunat pe de o parte interacțiunile cu oamenii și a crescut gradul tuturor de precauție, dar pe de altă parte a reușit să aducă la suprafață o lecție valoroasă pentru tinerii din organizație – diplomația și dorința de a ajuta pe cineva construiește relația și întărește încrederea.
Pe lângă activitatea din cadrul inițiativei „Sprijin pentru băcăuani”, organizația a avut grijă și să realizeze întâlniri săptămânale cu ONG-urile de tineret (și nu numai), tocmai pentru a discuta despre provocările pe care le au și pentru a vedea ce soluții pot găsi împreună. Tot demersul a fost însoțit de un chestionar de mapare a nevoilor și resurselor ONG-urilor, cu scopul de a lucra aplicat pe grupe de lucru. Au primit susținere de la mai multe organizații locale: Asociația Ingenious Drama, Asociația Valoare Plus, Asociația Be Great, Asociația pentru Dezvoltare Activă, Asociația Un Zâmbet, Street Delivery Bacău, ZidArt Bacău, TedX Bacău, Asociația Inițiative pentru o Comunitate Responsabilă, Cercetașii României – Insula Cercetașilor Bacău, Oratoriul Salezian Don Bosco Bacău, I love Bacău, Bacau.NET.
Cum voluntarii din federație și din organizațiile membre și partenere erau în mare parte minori, o categorie care necesita mai multă protecție, coordonatorii au decis să pornească o campanie de recrutare de voluntari din comunitate, iar spre surprinderea lor, eforturile lor au fost întâmpinate de o foarte mare deschidere. Oamenii au fost cu adevărat dornici să ajute! Nu a fost nevoie să insiste sau să revină cu chestionarul de înscriere pe care l-au creat special pentru campania de recrutare, întrucât în câteva zile s-au înscris suficienți voluntari.
În selecția voluntarilor, organizația s-a asigurat că cei pe care urmau să îi implice în acțiuni sunt majori, nu au boli cronice, nu locuiesc cu persoane vulnerabile precum vârstnici cu vârsta peste 65+, copii sau persoane care suferă de boli cronice și de asemenea că sunt conștienți de riscul pe care și-l asumă, „luptând” direct de pe teren la combaterea efectelor pandemiei.
La nivel de procedură, echipa Federației a realizat rapid un set complet de documente, pe baza legii voluntariatului, dar și a cerințelor specifice de protecție. După ce doritorii completau formularul de înscriere pentru a deveni voluntari în cadrul inițiativei, coordonatorii îi contactau, semnau contractul de voluntariat şi participau la sesiunea oficială de formare.
Au fost instruiți în cadrul unei sesiuni comune, în legătură cu regulile de protecție proprie, dar şi a celor din jurul lor, cu utilizarea materialelor de protecție și modalităţile de igienizare înainte de a se echipa cu materialele de protecție – mănuși, mască, vizieră.
Li s-a prezentat procedura de lucru cu banii sau produsele alimentare lăsate la beneficiari, au aflat cum trebuie să se dezinfecteze pe mănuși, și ce pași trebuie să urmeze după ce își finalizează misiunea – înainte de a intra în casă, să își scoată mănușile, apoi să se dezinfecteze, după care să arunce mănușile folosite la coșul de gunoi. Au fost îndrumați ca abia după această procedură să își dea viziera jos, să o dezinfecteze și să pună masca la spălat (în cazul în care se mai putea re-utiliza) sau să o arunce la coșul de gunoi.
Când au existat nelămuriri sau voluntarii au simţit nevoia să mai treacă o dată prin detaliile tehnice, coordonatorii le-au stat la dispoziție, organizând în privat încă o sesiune de training, cu explicații mai în amănunt și o mare disponibilitate de a răspunde la toate întrebările voluntarilor.
Timpul de lucru a fost împărțit, aproximativ 60% în online, iar 40% în offline – față în față. Voluntarii primeau de la coordonator comenzile pe care trebuiau să le livreze către beneficiari, iar pentru interacțiune directă, o dată la 4-5 zile coordonatorul se întâlnea cu voluntarii, povesteau despre cum au decurs lucrurile pe teren și le oferea totodată materialele de protecție necesare pentru următoarele intervenții.
Din aventurile de pe teren unul dintre voluntari își amintește cu drag și în detaliu prima lui comandă. A dus alimente unui bătrânel simpatic de vreo 72 de ani, care a solicitat o listă de produse lungă de tot. Chiar dacă făcea voluntariat de ani buni și a acceptat fără emoții provocarea, Ioan – voluntarul pe care l-am luat la întrebări – recunoaște că sentimentul a fost unul straniu. “Să pășești spre casa sau curtea unui beneficiar, îmbrăcat din cap până în picioare în echipament de protecție, în timp ce beneficiarul te întâmpină cu un zâmbet cald” nu era ceva ce mai întâlnise în toată experiența lui de voluntariat până atunci.
Când vine vorba de sarcinile atribuite voluntarilor, rolurile setate de către organizație au fost diverse, voluntarii implicându-se în următoarele direcții:
– Call center – voluntarii preiau apelurile și comenzile și redirecționează solicitările care nu țin de competența lor către instituţiile abilitate
– Comunicare și relația cu presa – voluntarii se ocupă de administrarea conturilor de social media, de interviurile la radio, interviurile scrise, reportaje, etc
– Financiar – voluntarii monitorizează donațiile și tot ce ține de documente;
– Relația cu magazinele și farmaciile – voluntarii țin legătura cu farmaciștii sau alţi colaboratori din domeniul farma și totodată cu responsabilii magazinelor din care se achiziționează produse pentru beneficiari;
– Acţiuni pe teren – voluntarii au următoarele atribuții:
o Achiziționarea produselor/medicamentelor de pe lista oferită de beneficiari
o Apelarea beneficiarilor pentru confirmarea comenzii
o Asigurarea tuturor măsurilor de protecție înainte de a intra în contact cu beneficiarii
o Plasarea în fața ușii a cumpărăturilor, alături de un plic care conține bonul – conform procedurilor de siguranță învățate.
Cum la începutul campaniei organizația s-a consultat cu Primăria Municipiului Bacău și cu ISJ, pentru a se asigura că autoritățile sunt informate cu privire la campania lor, au reușit să ghideze chiar și beneficiarii pe care nu îi puteau ajuta, din varii motive. Astfel, în timpul campaniei, solicitările care nu se puteau soluționa erau repartizate de voluntari către numerele de telefon puse la dispoziție de Primăria Municipiului Bacău și de către Consiliul Județean Bacău.
Pentru monitorizare, coordonatorul a fost în strânsă legătură cu voluntarii i-a „însoțit” în proces încă de când era preluată comanda, până ce fiecare voluntar transmitea o fotografie cu produsele achiziționate și încă una cu beneficiarul mulțumit, după ce comanda se afla la destinație. Această procedură a contribuit și la procesul de ținere a evidenței în legătură cu orele de voluntariat, acestea fiind contorizate pentru fiecare voluntar, după trimiterea fotografiei cu beneficiarii.
Desigur, din poveștile de pe teren am aflat că au mai existat și cazuri în care beneficiarii au fost suspicioși și au refuzat să li facă o poză – precum în cazul unei bătrânele de 65 de ani, care stătea undeva la periferia orașului și a cărei localizare a fost o adevărată cursă – „Am stat cu ea la telefon, tot încercând să o găsesc, mă învârteam și nu reușeau să dau de urma casei ei. Când într-un sfârșit am ajuns la ea, a trebuit să deschid poarta, să las cumpărăturile și să mă îndepărtez. M-am simțit ca într-un film.”
Adaptabilitatea a fost un factor cheie pe teren, iar înțelegerea a trebuit să meargă mână în mână cu această abilitate. Tot Ioan ne-a povestit cum a ajuns până în fața porții unei alte bătrânici, care chiar atunci l-a sunat. L-a întrebat dacă el este “domnu’ cu voluntariatul” și dacă nu s-ar supăra să-i cumpere o pâine specială, care nu se găsea la magazinele din sat, ci numai în magazinul din care Ioan tocmai terminase de preluat cumpărăturile. I-a spus că el e chiar în fața porții, dar nici nu l-a lăsat sufletul să plece fără să-i îndeplinească rugămintea. Așa că s-a urcat iar la volan, a pornit din nou spre magazin și s-a întors victorios, înarmat cu pâinea specială.
Am aflat de la coordonatori că „nivelul de motivare a fost foarte mare, deoarece fiecare voluntar era nerăbdător să meargă pe teren și să cunoască noi povești de viață”, fapt care s-a văzut și în solicitări. Voluntarii au cerut constant mai multe comenzi pe care să le onoreze!
Nu s-au lăsat nici când au întâmpinat dificultăți. Au contactat coordonatorii și au rămas la telefon „până când treaba s-a rezolvat și voluntarii au primit toate informațiile de care aveau nevoie.” Ca în orice misiune de salvare au existat și provocări – starea de spirit a fiecărui voluntar, sumele de bani pe care organizația le-a avut la dispoziție în unele momente pentru a asigura materialele de protecție, chiar și condițiile meteorologice care au afectat uneori procesul de livrare. Cu toate acestea, echipa Federației Tinerilor din Bacău declară cu mândrie: „Am făcut pe cât posibil să motivăm voluntarii într-un mod cât mai pozitiv și am făcut imposibilul să strângem banii pentru siguranța celor care “luptau” pe front.”
Cu o echipă de doar 28 de voluntari și 500 de ore de voluntariat adunate, organizația și-a concentrat activitatea în trei direcții de acțiune:
- Livrare de alimente la peste 100 de beneficiari;
- Fabricarea a peste 1.000 de viziere, pe care le-au donat mai apoi medicilor din județ;
- Strângere de fonduri pentru a susține continuitatea activității lor, organizația reușind să strângă peste 8.000 de lei donații din partea persoanelor fizice și 5.200 lei donații din partea companiilor.
În tot acest demers au fost utilizate 300 de perechi de mănuși, 100 de măști de protecție, 15 litri de dezinfectant și 36 de viziere pentru voluntari.
Andrei Mocanu, coordonatorul voluntarilor campaniei „Sprijin pentru Băcăuani”, voluntar și el la rândul său, ne împărtăşeşte cum s-a văzut din “culise” tot acest proces:
„Având în vedere că în această campanie umanitară am fost coordonator de voluntari, pentru mine a fost puțin mai dificil, deoarece aveam mai multă responsabilitate ca de obicei în activitatea mea de coordonare de echipe. Eu sunt genul de persoana căreia îi place să ia parte la acțiune și nu am putut sta deoparte. Și uite așa am fost alături de voluntari în prima linie.
Pe tot parcursul campaniei am cunoscut foarte multe persoane în vârstă cu niște povești extraordinare de viață. Am întâlnit veterani de război, directori de fabrici, profesori, scriitori, de la care am aflat foarte multe povești cu final fericit și unele mai puțin plăcute.
O experiență de povestit este despărțirea de o bătrânică de la țară care ne-a povestit foarte multe despre familia ei și nepoții dânsei, ne-a făcut turul gospodăriei sale, ne-a arătat bucătăria de vară, unde își petrecea majoritatea timpului din zi, ne-a prezentat găinile și celelalte animale. A fost foarte drăguț că pe tot parcursul turului de prezentare îi pomenea pe nepoții ei, de care îi este foarte dor și pe care abia așteaptă să-i vadă și ne-a spus că odată cu vizita noastră, i-a mai trecut un pic dorul de ei.
Am stat aproximativ o oră cu dânsa și nici nu am văzut cum a zburat timpul. După ce ne-am luat la revedere de la bătrânică, ea a insistat să ne conducă la poartă. Ne-am urcat în mașină, eu și voluntarul cu care eram în acea zi, Claudiu, și s-a întâmplat să trăiesc una dintre cele mai emoționante scene pe care o persoană o poate trăi. Bătrânica a stat în poartă până ne-am îmbarcat și ne spunea cu emoție că ne mulțumește și să avem mare grija de noi și că ne privește ca pe nepoții ei. Știți momentul ăla când te uiți în oglinda retrovizoare și îi vezi pe bunicii tăi făcându-ți din mână, cu lacrimi în ochi?
A fost o emoție foarte mare și în mașina, pe tot drumul, am discutat despre această experiență cu Claudiu. Vorbeam despre faptul că o asemenea experiență valorează cât o mie de oameni ajutați în această perioadă. Am ajuns la o concluzie la sfârșitul aceste experiențe: atâta timp cât ai un bunic/ă, să-l/o prețuiești, deoarece mai târziu o să-i duci dorul și nu vei mai avea ocazia să mergi la bunici la țară și să asculți povești despre tine de când erai mic și să râzi împreună cu ei. Așa ca prețuiți-vă bunicii deoarece în cea mai mare parte, voi sunteți comorile lor!”
Mulți ar spune că rezultatele sunt cele care trebuie aduse în față, publicate, celebrate – dar mai mult decât atât, ce leagă totul și îi dă o valoare cu mult mai mare este ceea ce se întâmplă după cortină. Cuvintele lui Andrei spun și ele o poveste – în spatele numărului de beneficiari, a livrărilor efectuate sau a sumelor donate de oameni inimoși, stă ceva mai puternic, care ne mișcă pe mulți dintre noi la acțiune – să găsești familiaritatea în oamenii pe care nu-i cunoști, dar pe care ajungi să-i ajuți. Să-ți dai seama că fiecare indicativ al organizațiilor care săptămânile acestea au muncit la firul ierbii e de fapt un om de care cineva a avut grijă într-un fel sau altul, fie el un bătrân, un medic sau un voluntar curajos, care a decis că depinde de el sau de ea să facă ceva pentru o lume mai bună.
Tot din culise, de la Mihaela Enea, Președinta Federaţiei Tinerilor din Bacău, am aflat cât de mare e sentimentul de împlinire atunci când te trezești dimineața cu mesajele de mulțumire pe care colegii tăi le-au preluat de la beneficiari și cum experiența aceasta reușește să mobilizeze tinerii și să creeze dialog și apreciere între generații:
„E foarte fain să te trezești într-o dimineața cu un mesaj pe chatul cu voluntarii, de la Florina care se ocupă de call center, care sună așa: ”Au început oamenii să ne sune să ne mulțumească și să ne spună că ajutorul nostru pentru ei a contat enorm. Zi faină să aveți!”
Pentru mine, persoana din spate, cu telefoanele, excelurile, contractele și toate detaliile de acest fel, a fost fascinant să văd cât de dispuși sunt oamenii să ajute în această perioadă. O să recunosc și voi spune că sunt foarte mândră de tineri. De cele mai multe ori auzim replici de genul: ”tinerii din ziua de azi…”, dar cu o conotație negativă și perioada asta a fost una în care a fost incredibil să vedem cum, în sfârșit tinerii, primesc mai multă apreciere pentru ceea ce fac.
Mi se pare că a fost o perioadă în care tinerii au ieșit în evidență. Noi facem asta constant. Facem lucruri și activități în comunitate constant, doar că nu prea se văd din diferite motive (nu comunicăm sau pur și simplu din modestie). Și de data asta am auzit de nenumărate ori de la bătrâni cât suntem de minunați și de extraordinari.
Poate părea ceva stupid, dar când știi că în general, bătrânii tind să spună despre tine ba că te îmbraci nu știu cum, ba că îți pui nu știu ce prin nas, ba că stai toată ziua cu telefonul în mână, ba că vorbești nu știu cum, ba că visezi toată ziua și lista ar putea continua la nesfârșit, să auzi de la exact aceeași categorie de oameni ca ești minunat, mi se pare fantastic.
Și mi se pare o informație foarte valoroasă pe care dacă reușim să o extragem fiecare dintre noi, avem doar de câștigat: fiecare dintre noi suntem și frumoși, dar și urâți, și răi, dar și buni, și triști, dar și veseli, și serioși, dar și neserioși, etc. Și e normal. Asta este frumusețea. Că suntem diferiți și suntem și așa, dar și așa. Iar dacă învățăm din toată nebunia asta să ne acceptăm mai mult, eu spun că suntem împliniți.”
Pentru noi, Federația Tinerilor din Bacău reprezintă un model de bune practici când vine vorba de grija față de voluntari. Coordonatorii programului s-au înarmat cu răbdare și au făcut tot ce au putut pentru a se asigura că voluntarii au parte de materialele de protecție atât de necesare pe teren.
Atenția față de binelor voluntarilor și față de starea lor de sănătate, e mai mult decât un gest frumos – e o componentă esențială care face diferența pentru toți cei implicați. De asemenea, nu putem să nu admirăm minuțiozitatea cu care aceștia au creat procese care să contribuie la a ține evidența atât a materialelor consumate, cât și a numărului de ore de voluntariat – lucru care contribuie la “buna gospodărire” și la recunoașterea transparentă a eforturilor celor implicați!
Ne încântă responsabilitatea de care Federația Tinerilor din Bacău a dat dovadă și nu putem să fim decât recunoscători că există oameni ca ei! Ceea ce fac și poveștile pe care le-au cules de pe teren sperăm să fie și pentru voi o inspirație şi o dovadă a puterii tinerilor de a se auto-organiza şi a genera impact în comunităţile pe care le deservesc! Trebuie doar să ştim să le creăm contextul, iar ei vor înflori!
