Printre super-eroii campaniei noastre se află și Cetatea Voluntarilor Arad, o organizație implicată activ în sănătate, educație, asistență socială, care lucrează cu categorii de beneficiari precum persoane defavorizate, cu dizabilități, copii abandonați, părinți singuri, vârstnici sau cum spun chiar reprezentanții organizației, orice alte cazuri „care ne cer ajutorul și cărora nu le spunem nu”. Organizația Cetatea Voluntarilor a reabilitat secții întregi de pediatrie din spitalele de stat și au adus în plină pandemie primul aparat de testare COVID-19 și 5000 de teste PCR, cu ajutorul partenerilor lor ARC România – Asociația pentru Relații Comunitare și Vodafone România. Nu-i de mirare că am vrut să aflăm mai multe despre activitatea lor!
Înca de la înființare, din 2012, viața asociației a fost într-o continuă schimbare. Cu toate acestea, au rămas mereu flexibili tocmai pentru a putea răspunde pozitiv nevoilor de moment ale comunității lor.
De la începutul pandemiei, proiectele organizației ce vizau reabilitarea secțiilor medicale destinate copiilor au fost puse pe pauză și toată energia organizației și pofta de a contribui la schimbare au fost canalizate spre un nou proiect, CO-HELP, parte din Rețeaua Solidarității. În procesul de implementare a acestui proiect, organizația nu a uitat însă de beneficiarii lor, enumerați mai sus, pe care a continuat să îi deservească în tot acest timp, ajutându-i să-și procure puțina hrană pe care și-o permit, dar și pentru a veni în sprijinul lor în pragul sărbătorilor de Paște.
Cetatea Voluntarilor colaborează strâns cu instituțiile din județul Arad – Consiliul Județean, Spitalul Județean, DSP, ISU, Inspectoratul Județean de Poliție, Arhiepiscopia Aradului, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Poliția de Frontieră – și reușește astfel să întâmpine și mai eficient nevoile beneficiarilor.
În doar două luni de stare de urgentă, au reușit să pună la dispoziția celor din linia întâi, celor izolați sau aflați în carantină o sumedenie de produse esențiale pentru un trai decent și protecție contra virusului, precum:
- Un aparat de testare COVID-19 și 5000 teste PCR
- Primele kituri de plasmafereza (vor fi predate la Centrul de Transfuzie Sanguină pentru a putea începe recoltarea de sânge prin donare normală sau recoltare de plasmă)
- Peste 15 tone de produse alimentare, de curățenie si de igienă
- Mii de măști cu grad divers de protecție și sute de litri de dezinfectant
- Mii de echipamente de protecție (combinezoane, halate ranforsate, mănuși, bonete, botoșei, viziere)
- Aparate medicale vitale (dintre care cele mai importante: Ecograf Doppler Cohn portabil cu 2 sonde, Monitor funcții vitale Carescape B40, Monitor semne vitale U Mec portabil, Videolaringoscop, Masă radiantă PANDA cu bază mobilă și modul de resuscitare)
- Aparate de aer condiționat, mașini de spălat și uscat haine pentru cadrele medicale izolate în secții de spital
Când vine vorba de lucrul cu voluntarii, deoarece nu au vrut să pună în pericol sănătatea celor care și-au exprimat dorința de a da o mână de ajutor în această perioadă, decizia organizației a fost să nu recruteze voluntari noi. Așadar, ca răspuns la criză, asociația a continuat să colaboreze cu voluntarii pe care îi avea deja înscriși în baza de date, din cei peste 80 înscriși 16 fiind activi în răspunsul la criză. Aceștia erau deja familiarizați cu modul de lucru al organizației și au fost dispuși să își continue activitatea de voluntariat, chiar și în condițiile de risc impuse de pandemie.
Chiar dacă nu au integrat voluntari noi în echipă, au vrut să se asigure că procesul este foarte clar pentru toată lumea, iar riscurile sunt reduse la minim. Așadar, asociația a organizat cu voluntarii ședințe la fiecare ordonanță de urgență, pentru a clarifica ce este recomandat să facă sau dimpotrivă, ce trebuie evitat. S-a pus accent și pe înțelegerea în totalitate a modului de lucru și a măsurilor de protecție – spre exemplu, lucru în echipe de câte 3 persoane maxim, cu echipament de protecție compus din mască, mănuși și dezinfectanți, iar pentru cei care s-au expus mai mult – combinezoane, bonetă, botoșei, viziere. Fiecare echipă de voluntari a știut care îi sunt atribuțiile (de teren sau de birou) și a acționat conform ultimelor directive, fără a fi nevoie să pună în pericol sănătatea lor sau a celor din jur. De asemenea, pe lângă fișele de voluntariat pe care voluntarii le-au primit la înregistrare, aceștia au primit și un ecuson avizat de către Asociație, Consiliul Județean, Inspectoratul de Poliție și ISU, pentru a le facilita accesul și deplasarea.
În procesul de organizare internă, coordonatorii au vrut să contureze sarcinile cât mai clar, având grijă să alterneze săptămânal locațiile. Astfel, voluntarii puteau să fie desemnați responsabili cu două tipuri de locații și de sarcini, fiind plasați fie în echipele de la birou (2 echipe în 2 locații diferite), fie în echipele de pe teren (împărțite în alte sub-echipe – ori pe direcția medicală, ori pe partea de asistență socială).
Cei de la birou se ocupau de: identificarea de noi sponsori și menținerea legăturii cu cei existenți, de obținerea prin telefon sau email de noi sponsorizări (materiale sau sub formă de bunuri) și apoi de procedura de achiziție de produse. De asemenea, centralizau contractele de sponsorizare, gestionau depozitarea corespunzătoare a donațiilor, dezinfectarea acestora și ambalarea conform listelor de necesar (pe criterii de gen, vârstă, locație).
Colegii voluntari de pe teren, organizați în câte 2-3 echipe zilnic, adunau donații și le redirecționau, livrau produse medicale, hrană și alte bunuri celor din linia întâi, cât și celor carantinați, izolați sau persoanelor defavorizate.
Anamaria Popa, coordonatoarea plină de energie și mereu cu un zâmbet pe buze, ne relatează “Începând cu data de 13 martie am avut o permanență la birou între orele 09:00 și 17:00, de minim 3 persoane, iar în weekend, când am avut cele mai multe deplasări în județ pentru distribuția de alimente, s-a lucrat între 08:00 și 20:00, minim 2 echipe a câte 3 voluntari.”
Coordonatorii nu au uitat nici de monitorizare, procesul acesta fiind foarte relevant pentru a știi de unde reîncep să construiască de la săptămână de săptămână și în ce direcții își canalizează eforturile. Astfel, la începutul fiecărei săptămâni se organizează o ședință comună, în cadrul căreia se stabilește modul de lucru, intervalul orar și atribuțiile fiecăruia. La fiecare final de zi, se analizează ce s-a rezolvat și ce nu (și de ce), iar prin intermediul grupului de Whatsapp, se discută despre situațiile neprevăzute sau urgențe.
Au acordat foarte mare atenție sănătății fizice a voluntarilor. La fiecare sosire și plecare li se ia temperatura, iar echipa este pregătită ca la cel mai mic semnal să ia măsuri. N-au uitat nici de starea lor mentală, atât de esențială în contextul actual, care era de la sine stresant, ba chiar putea să fie și mai apăsător pentru cei care merg pe teren și se expun riscului de infecție. Coordonatoarea programului, Anamaria Popa, ne-a detaliat cum s-au asigurat că sănătatea psihică a voluntarilor nu suferă modificări – „Ne-am bazat pe prietenia dintre noi, pe curaj și pe încredere. I-am asigurat mereu pe voluntari că suntem lângă ei și vom trece împreună prin orice obstacol.”
Când a venit vorba de motivarea voluntarilor, un factor care a făcut diferența și a ușurat munca celor din echipa de coordonare, a fost faptul că voluntarii cu care organizația a lucrat în această perioadă sunt cei mai vechi din echipă. Așa cum ne-au spus și reprezentanții organizației, voluntarii respectivi erau „persoane deja fidelizate, care ne-au sunat pentru că voiau să ajute, înainte să apucăm să apelăm noi la ei. Sunt persoane prompte și deschise, care știu ceea ce facem, cunosc partenerii și specificul fiecăruia. Sunt voluntari care se cunosc între ei, își știu situația personală, programul și preferințele de lucru, fapt care ne simplifică mult împărțirea lor în echipe, alocarea de intervale orare”.
Pentru noi, Cetatea Voluntarilor din Arad este un excelent model de bune practici când vine vorba de procedură de lucru cu voluntarii și colaborare cu autoritățile. Pe lângă grija acordată procesului în sine de instruire a voluntarilor, organizația a reușit să își adapteze munca la realitatea de pe teren, având grijă să-și mențină voluntarii informați în
legătură cu ultimele noutăți legate de virus. Au avut de asemenea în vedere cât de esențial este ca voluntarii să fie pregătiți pentru realitatea de pe teren și și au acordat atenție pregătirii, oferind toate materialele necesare pentru protecție voluntarilor, pentru a se adapta acestei realități și a nu se expune riscurilor.
Un alt lucru pe care îl considerăm demn de laudă la Cetatea Voluntarilor din Arad este că au reușit să asigure pentru intervențiile din criză o echipă bine închegată, maximizând avantajul cunoașterii anterioare dintre voluntari și a încrederii acestora în organizație. S-au putut baza pe o echipă sudată, care deja se cunoaște și funcționează în modul său propriu, având în spate o perioadă de acomodare și de lucru împreună, fiind astfel capabilă să întâmpine mult mai structurat o intervenție în cazul unei situații de criză. De asemenea, nu putem să nu remarcăm munca extraordinară pe care organizația a depus-o în fidelizarea și aducerea aproape a voluntarilor lor, atenția la detalii și coordonarea fermă și caldă, un mix greu de obținut și în timpuri obișnuite, darmite pe timp de criză.
Cu peste 8000 persoane care au beneficiat direct sau indirect de acțiunile voluntarilor (5000 de persoane doar prin intermediul testelor PCR de depistare COVID-19), Cetatea Voluntarilor din Arad este povestea unei reușite! Prin eforturile lor au reușit să ajute extrem de mulți oameni, să fie prezenți pe baricade acolo unde nevoile erau uriașe, iar toată munca din spate se vede cu siguranță în rezultatele pe care le-au avut inițiativele lor!
